Am văzut în articolul de săptămâna trecută că nu este nevoie ca medicul și pacientul să fie în aceeași cameră pentru a avea o interacţiune bazată pe compasiune.
Ceea ce cu numai trei luni în urmă în România era doar o discuție interesantă și adeseori polarizată la un pahar de vorbă între medici, mulțumită COVID-19 a devenit o realitate care va rămâne printre noi: TELEMEDICINA.
Perioada pe care o trăim a distribuit lumea medicală, dar și societatea în ansamblul ei, pe o axă între două extreme.
Mi-aș fi dorit ca ţara mea să aibă echipamente pentru a proteja personalul medical de riscurile COVID-19.
Reper al școlii medicale clujene, profesorul Sorin Nicu Blaga va intra în istoria medicinei nu doar ca medic, ci și prin modul în care și-a structurat viaţa.
Personalul medical aflat în prima linie a luptei împotriva COVID-19 are, pe lângă provocările obișnuite, acum exacerbate, cum ar fi lipsa materialelor sau personalul insuficient, și provocări specifice pandemiei.
.JPG)
Fotografiile de pe vremea bunicilor, cu farmecul unui alt veac impregnat profund, au adesea puterea de a surprinde și dezvăluie amănunte neașteptate ale unor vieți trecute. Două colecții de fotografii alb-negru pot fi vizionate, în această lună, la Muzeul Național Cotroceni și Institutul Balassi.
Nu vi se pare ciudat că societatea acceptă ca un condamnat la moarte să aibă o ultimă dorință dar în spitalul modern nimănui nu pare să-i pese de ultimele dorințe ale unui muribund?
Nici pe Andrei Pleșu și nici pe Selly nu i-ar fi preferat Brâncuși în preajmă-i. „Irina Rimes nu-i poate face nimic lui Brâncuși”, susținea recent Cristian Tudor Popescu. Înțelegem că Andrei Pleșu i-ar putea face...
Criza compasiunii la care asistăm în medicină și în sănătate este, în mod cert, globală. Diferitele izbucniri pline de cinism din presa românească nu sunt specifice doar sistemului mioritic de sănătate.
Muzeul Național al Țăranului Român (MȚR) a sărbătorit, la 5 februarie, 30 de ani de când a fost re-fondat, în 1990, sub conducerea și organizarea vizionară a regretatului Horia Bernea.
„Personalul spitalului nostru este alături de familia aflată în suferință în urma decesului doamnei de 70 de ani, consumat astăzi în UPU.” Aceste cuvinte și altele lipsesc din comunicatul de presă al Spitalului Județean de Urgență Constanța.
Aceasta este o recenzie a cărții lui Robin Youngson, Time to Care – How to Love Your patients and Your Job.
Planificați să acționați cu compasiune, înțelegând suferința celuilalt, dar având în vedere rezultatul dorit și așteptat de persoana respectivă.
Există cercetări extinse asupra rolului compasiunii în îngrijirea sănătății atât în beneficiul pacienților, cât și a personalului medical.
Oricine este educat în spiritul frumosului și posedă un anumit gen de sensibilitate poate desprinde un cadru dintr-o mulțime să îl transforme într-o lucrare de artă.
În cadrul unui eveniment organizat pentru medici de familie am susţinut un workshop intitulat „Reînsufleţirea scopului”, scopul fiind acela de a oferi îngrijire cu compasiune în beneficiul pacientului, dar și al medicului.
Mă întreb adesea cum ar arăta personajul iluminat și salvator de neam românesc, dacă ar fi să ne imaginăm unul. Cum ar gândi el? Ce ar putea face pe acest pământ încât să atingă coarda sensibilă a fiecărui român sau măcar a unei majorităţi copleșitoare?
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
